Episodul II din filmul fluviu despre Gabriel Oprea

Viata opera şi banii generalului Oprea partea a II a

Tot căutând legătura dinte fireturi şi izmene am găsit ceva care parcă, parcă se potriveşte ca o izmană rece pe musiu...

"Izmene - Izmene (indispensabili) reparand de vei visa -  semn ca nu prea ai initiativa si nu prea te tragi la munca; izmene de vei visa ca pierzi - vei pati o rusine; izmene imbracand - vei face un progres in viata ta."

Banii, viata, opera si falsurile generalului Oprea

Spălarea pe faţă e bună de dimineaţă... Biţule!

Viaţa, opera şi banii generalului **** Oprea

30 Mar 2010 Fotobula cu Gabriel Oprea

Viaţa: Gabriel nu mai răspunde la telefon

Îl caută disperat cineva din Suedia. Suntem în anul 2010. Cineva, pe nume Julian Rosengren, cetăţean româno-suedez, care şi-a împletit destinul cu actualul ministru al Apărării. În sensul că Rosengren a făcut banii, cineva a avut grijă ca Rosengren să fie băgat la puşcărie, iar altcineva a avut grijă să şteargă urmele şi să pună mâna pe bunurile lui Rosengren. Să le transforme în bani, adică. În sensul în care vorbim despre acel prim milion al milionarilor în devize, care nu se pune la socoteală. Pe acest altcineva îl cheamă Gabriel Oprea. 

Cică el dispune de Apărarea României. Pe cine apără Oprea? Ce arme ţine în mână această tentaculă crescută din acelaşi trunchi de caracatiţă din care a crescut şi Cătălin Voicu? Braţele creaturii normal că se cunosc şi colaborează între ele. Mai ales dacă una nimereşte din greşeală în gura Justiţiei. Alo, domnu’ Gabi? Sunt eu, Suedia.

Ascultă-mă: "Gabi, am încercat de nenumărate ori să restabilesc un dialog cu tine însă fără succes". Zice Rosengren. (…) „De-a lungul vremii, am încercat să înţeleg anumite momente din relaţia noastră pentru a putea să elucidez mai bine ce s-a întâmplat cu mine de fapt între anii 1992-1993 (…)“. Păi, să vă spun ce s-a întâmplat. Rosengren avea o firmă, Romline Trading, care mergea bine. Brusc, împotriva sa au început să curgă plângeri penale ce clamau o presupusă fraudă. A început urmărirea penală împotriva sa şi a fost ciugulit de Poliţie şi depus la frigorifică, sub acuzaţia de fraudă în tranzacţiile comerciale. Procesul a început în noiembrie ’93. Prin sentinţa din 29 noiembrie ’94, TMB l-a condamnat la 4 ani de pârnaie pentru înşelăciune şi, în mod curios, caz unic, aproape ca în cazul acuzaţiei de terorism, a dispus expulzarea sa după executarea pedepsei. Nu intrăm în detalii. Rosengren a dat statul român în judecată la Strasbourg şi a câştigat procesul, iar statul este bun de plată pentru ce i-a făcut. Bine, bine, dar statul era şi Găbiţă Oprea.


Banii: ce făcea Găbelu? Justiţie militară

Lăsase numărătoarea izmenelor, în calitate de brav căpitan de intendenţă al Armiei Române, iar peste câţiva ani ajungea general cu patru stele, cât comandanţii americani din al doilea război mondial, şi trecea la afaceri juridice. Era deja o autoritate. Era magistrat militar. Să-l ascultăm pe Rosengren: „(…) Mi-ai reproşat că aş fi vorbit despre tine în vremea când mă aflam în arestul IGP“. Aha, interesant. „(…) Mi-ai spus că ai fost nevoit să lichidezi firma la care eram împreună acţionari.“ Rosengren şi-a găsit imobilele „vândute“ la Bancpost, iar Mercedesul G-Klasse făcut pe comandă (150.000 de mărci la vremea aia) „parcat“ în garajul bunului prieten al lui Oprea, Dumitru Bucşaru, patronul echipei de fotbal Unirea, care a derulat numeroase contracte dubioase cu statul şi a fost tovarăşul de nebunii al căutatului internaţional, găsitului şi nu se ştie de ce uitatului în America, Mihai Necolaiciuc, şeful CFR. Pe 12 aprilie se vor împlini 5 ani de când Traian Băsescu primea la Cotroceni o rugăminte de-a lui Bucşaru, „Traiane, help!“, pe care a redirecţionat-o ministrului Gheorghe Dobre de la Transporturi, cu ordinul: „Dle ministru Dobre. Rog analizaţi şi rezolvare legală“. Rezolvarea e un mizilic: 110,5 miliarde de lei vechi, deblocaţi urgent de conducerea SNCFR. E vorba de un rest de plată de pe afacerile lui Necolaiciuc cu statul. Şi se mai miră unii de ce va da SNCFR faliment.


Pentru că Rosengren simţise că a fost tras pe sfoară de Găbiţă, a coborât la el în arest ditamai chestorul de Poliţie Dumitru Sorescu, prim-adjunct al şefului IGP, care a jucat în rolul principal în Armagheddonul Poliţiei. Ca maior, Sorescu a participat la arderea celor 40 de cadavre de revolu-ţionari aduse cu frigiderul de la Timişoara. Sergiu, fiul lui Sorescu, s-a asociat cu Mukhles Omar, fratele lui Omar Hayssam, în firma General Group SRL şi în firma arăbească Ogharit Trading, acuzată că a fraudat privatizarea IPRS Băneasa. Sorescu a blocat dosarul lui Omar Hayssam cu privire la însuşirea frauduloasă a pieţelor din sectorul 1. Pe Rosengren nu-l ascultă nimeni? „Îmi amintesc cu câtă căldură îmi recomandai să am de-a face cu Gigi Boeru“, îi scrie Rosengren lui Oprea. Informator al chestorului Sorescu, Boeru este şeful grupării cu acelaşi nume care a extorcat terenuri în Capitală sau le-a obţinut prin înşelăciune, fals şi uz de fals împreună cu funcţionari din PMB. Gigi Boeru i-a rămas moştenire chestorului Petre Tobă, şeful Poliţiei Române, care pe vremea când pătimea Rosengren era locotenentul lui Dumitru Sorescu.


Opera: Oprea a înscenat tentativa de fugă din ţară a lui Rosengren, apoi a contribuit la arestarea sa, mână în mână cu organele, zice scrisoarea. El, ca organ al justiţiei militare aflat în timpul liber. Oprea a verificat personal, de pe telefonul de acasă al lui Rosengren, dacă poate părăsi ţara. După ce a fost arestat, Oprea s-a scuzat că cei de la aeroport n-au înţeles că Rosengren se scrie cu „s“, nu cu „z“. Rosengren voia să plece din ţară. Nu se mai simţea în siguranţă. A apelat şi la Cătălin Voicu, „căci era vremea când erai apropiat de Cătălin Voicu, care tocmai primise cadou de la mine o maşină, să fiu ajutat să ies din ţară“. Mai ţii minte, Găbiţă? Toţi voiau să-l scoată pe Rosengren prin Moldova. Dar să le lase lor averea. Dispariţia lui n-ar mai fi fost raportată de nimeni. După ce iese din puşcărie, Rosengren apelează la vechii săi prieteni, să-i asigure paza. Îl păzeşte Cătălin Voicu, administratorul Grupului Internaţional de Protecţie şi Pază al generalului Dumitru (Mitică) Iliescu, fost director al SPP, fost consilier de stat al lui Ion Iliescu şi şef la Cotroceni al „supleantului“ SPP în CSAŢ, Cătălin Voicu, adus cu concursul lui Ioan Talpeş. Toţi nişte putregaiuri ţinute pe ranguri şi grade de colonei şi generali, care la umbra lui vodă traficau influenţă, îi puneau sub nas lui vodă decrete de graţiere ale unor borfaşi, plătite pe bani grei, percepeau taxe de protecţie de la oamenii de afaceri sau scoteau borfaşi din arest şi influenţau Justiţia.


"Nu îţi cer ceva ce nu este al meu de drept", încheie Rosengren scrisoarea către Oprea, "ci cer să fiu compensat pentru cele ce sunt ale mele, dar au fost luate fără drept. (…) Nu este altceva decât un gest reparatoriu să îmi pui la dispoziţie copia documentelor prin care am «dispărut» din Romline Trading SA şi a celor prin care au mai dispărut şi alţii. Tot la fel, nu este decât un gest reparatoriu să îmi documentezi cum şi în ce bază ai înstrăinat bunurile societăţii, fără să ai un acord scris al meu.“ Nasol moment. În timp ce dosarul lui Rosengren e pe rol la CEDO, Oprea este ministrul Apărării şi liderul unui partid care pretinde că se zbate şi se strofoacă pentru progresul României. România ar progresa, într-adevăr, abia când caracatiţa Gabriel Oprea – Cătălin Voicu va fi dezarmată şi pusă în formol, la rece.


Avere de milionar din leafă de bugetar

În urmă cu 27 de ani, Gabriel Oprea absolvea cu succes şcoala de ofiţeri activi de la Sibiu. De atunci şi până acum a reuşit, pe lângă gradele militare, să adune în CV demnităţi precum cea de director de institut, prefect, secretar de stat, ministru delegat, ministru cu portofoliu, dar şi mai multe mandate de parlamentar, toate activităţi remunerate de la bugetul de stat. Şi tot din leafa de bugetar, în toţi aceşti ani, Gabriel Oprea a reuşit să adune o avere demnă de un biznişmenar al tranziţiei. Trei terenuri intravilane, şase imobile, două maşini, jumătate de milion de euroi în conturile din bănci, vreo 50.000 împrumutaţi, plus bijuterii şi obiecte de artă în valoare de 60.000 de euro împlinesc averea unui bugetar de succes. Un bugetar care, după ce mai bine de doi ani a încasat bani de la Parlament pentru a-şi plăti chiria în Bucureşti, deşi locuia în propria casă, din Bucureşti, şi chiar închiria el alte imobile, a donat un miliard într-o clipită, în momentul în care Academia Caţavencu a publicat lista chiriaşilor ilegali, în urmă cu doi ani. Că doar nu era un ameţit de miliard de lei vechi să păteze onoarea lui de bugetar milionar în euro.


Ofiţer de Justiţie, afacerist ţepar şi administrator de firmă

În 1992, Gabriel Oprea era ofiţer de justiţie militară. În noiembrie 1992, este înfiinţată firma Romline Trading SA, cu acţionarii Oprea Gabriel, Julian Rosengren, Cristian Drulea şi Mircea Vieroşanu. C-aşa era pe-atunci, procurorii militari puteau face afaceri şi în văzul lumii, nu doar pe-ascuns. Un an mai târziu, în societate sunt cooptate Sanda Oprea, Simona Vieroşanu şi Adriana Batin, iar Cristian Drulea se retrage. Afacerile merg bine şi viitorul firmei pare luminos. La încă un an distanţă, unul dintre asociaţi, Julian Rosengren, începe să aibă probleme cu Justiţia, suferă un proces sumar, după care este condamnat şi expulzat din România.

Imediat, din societate se retrag soţii Vieroşanu, iar Gabriel Oprea devine singurul şef, dar şi administrator al biznisului. Normal, nu-şi pierde prea mult timpul cu administratul şi vinde bunurile companiei, imobile şi active mobile, unei bănci prietene, Bancpost. Societatea comercială, rămasă fără patrimoniu şi fără un număr suficent de acţionari pentru a-şi continua activitatea, are soarta pecetluită, iar Gabriel Oprea cere dizolvarea, act consfinţit în decembrie 1995. Cu buzunarele pline, Oprea se întoarce la haina militară, iar Julian Rosengren, expulzat din România, se întreabă şi azi ce s-a întîmplat cu firma, dar mai ales cu bunurile ei.

Articol preluat din Academia Caţavencu

File de poveste. Era Vineri 13 martie 2009. A mai trecut un an.

U.M. 15000 euro. În afacerea "Academia Militară", 100 de ofiţeri suspecţi de corupţie

Generalii MAPN Mircea Muresan, Gabriel Oprea, Viorel Buta, comandorul Florin Rapan, comandantul de flotila Marius Hanganu, precum si multi alti ofiteri superiori sunt vizati de o ancheta a procurorilor anticoruptie, fiind suspectati ca, in calitate de conducatori de doctorate sau de membri ai unor comisii militare speciale de pe langa Ministerul Educatiei, ar fi inlesnit obtinerea unor titluri universitare. 

Primul pas era ca solicitantul – fie el si civil – sa obtina titlul de doctor in stiinte militare, iar apoi urma eliberarea unei diplome de profesor universitar, chiar daca acea persoana nu avea nici un fel de experienta si practica in domeniu. 

Surse din apropierea anchetei sustin ca in unele cazuri favorurile erau cumparate cu sume care depaseau 15.000 de euro.

Procurorii  nu au invinuit nici o persoana deoarece MApN nu si-a finalizat propria ancheta si nu a transmis toate documentele la Parchet. Potrivit sesizarii DNA, conducerile structurilor militare universitare au pus la punct inca din 2002 o adevarata industrie de fabricare a doctorilor in stiinte militare si a profesorilor universitari, in care au fost implicati aproximativ 100 de ofiteri. 
Mircea Muresan a fost rectorul universitatii militare bucurestene (fosta Academie Militara) pana anul trecut. In plus, Muresan este vizat in alte doua dosare, in care este suspectat ca si-ar fi implicat sotia in  vanzarea unor drepturi de autor si ca ar fi incarcat statele de plata ale universitatii cu ore suplimentare fictive. Generalul Muresan nu a putut fi contactat pentru a comenta informatiile. 

Generalul Mircea Muresan, fost rector al Universitatii de Aparare "Carol I" pana anul trecut, mai este vizat in alte doua dosare penale: in primul este suspectat de vanzarea unor drepturi de autor in care si-ar fi implicat si sotia, iar in celalalt este suspectat ca ar fi incarcat statele de plata cu ore suplimentare fictive.
Pe langa cei doi generali, vor da explicatii si alti inalti ofiteri din cadrul invatamantului superior militar. 
Generalii Muresan si Oprea nu au putut fi contactati pentru a-si exprima opinia.
In dosarul in care se suspecteaza acordarea ilegala de titluri universitare si de doctor in stiinte militare,  procurorii anticoruptie nu au  pus sub invinuire nici o persoana pana in prezent, ancheta fiind in stadiul intocmirii actelor premergatoare. Ancheta a fost demarata inca de anul trecut de DNA, in urma unei plangeri inaintate de un lector universitar care nu reusea sa avanseze din cauza "cumetriilor" de la varful Universitatii Nationale de Aparare  "Carol I" (UNAP), dupa cum sustin surse militare.

Pentru a avansa in functia de conferentiar sau de profesor universitar este absolut necesara obtinerea titlului de doctor in stiinte militare. Titlul de doctor se obtine prin Institutia Organizatoare de Studii Universitare de Doctorat (IOSUD), care in cazul nostru este UNAP "Carol I", prin comandantul-rector. Perioada cercetata de procurori este cuprinsa intre anii 2002 si 2008. printre comandantii-rectori din acea perioada a figurat si generalul Mircea Muresan, care in  prezent este presedinte atat la comisia care acorda titlurile de doctor, cat si la cea care acorda titlul de conferentiar si profesor universitar, potrivit mentiunii de pe pagina de internet a Ministerului Educatiei.

Generalul Gabriel Oprea ar fi obtinut doctoratul sub coordonarea generalului Mircea Muresan, iar dupa aceea a avansat rapid la gradul de general, sarind vreo trei grade. Intre anii 2003 si 2005, Oprea a fost membru al comisiei care confirma doctoratele si titlurile universitare. Alaturi de cei doi generali, vor da explicatii despre modul in care s-au obtinut doctoratele si titlurile de conferentiar sau profesor universitar comandorul-prorector Florin Rapan, comandantul de flotila Marius Hanganu, generalul Viorel Buta, Iftimie Sandu, Andronic Benoni. Pe langa acestia, vor fi audiati toti coordonatorii de doctorate, precum si toti membrii comisiilor de examen, inclusiv cei suspectati de obtinerea "pe sub mana" a titlurilor.
"Nu se poate aprecia deocamdata cate persoane sunt implicate, deoarece inca nu au fost studiate din biblioteca MApN toate lucrarile de doctorat", sustin sursele militare. Lucrarile de doctorat "trebuie sa fie originale", sustin aceleasi surse, dar multe dintre ele "par multiplicate". Dupa expertizarea lucrarilor, se poate aprecia cine a obtinut titlul corect  si cine nu. In afara de Universitatea Nationala Militara "Carol I" sunt vizate si alte institutii militare de invatamant superior.

» Traseul obtinerii diplomelor
In cadrul unor institutii  de invatamant superior militar s-a creat o adevarata filiera de obtinere a titlurilor de doctor in stiinte militare, si apoi de cadru didactic universitar. Potrivit regulamentelor, la institutiile militare se puteau inscrie inclusiv civili pentru a obtine titluri de doctor. Imediat dupa inscrierea la doctorat, solicitantii puteau obtine calitatea de lector universitar (ca doctorand), iar dupa obtinerea titlului de doctor puteau primi calitatea de conferentiar sau de profesor universitar dupa ce dosarele urmau traseul obligatoriu.
Astfel, pentru a obtine titlul universitar, dosarele se depuneau la Directia de Management si Resurse Umane a universitatii unde solicitantul s-a inscris si a obtinut doctoratul. Ulterior, dosarele ajungeau la Ministerul Educatiei pentru confirmare  de catre comisia militara de specialitate si apoi pentru validare de catre Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare. 
Asa s-ar fi obtinut zeci  de titluri universitare, inclusiv acela de profesor, desi "persoanele respective nu au predat niciodata intr-o universitate", sustin surse militare.

» Ancheta interna, amanata trei luni
Pentru a obtine capete de probe materiale, la data de 7 octombrie 2008 procurorii anticoruptie au solicitat sprijinul Ministerului Apararii Nationale, prin Directia de Prevenire si Investigare a Coruptiei si Fraudelor. 
La acea vreme, ministrul Teodor Melescanu a ordonat declansarea anchetei. Din motive necunoscute, ancheta a inceput abia dupa trei luni, respectiv la data de 5 ianuarie 2009. Contactat telefonic,  seful Directiei de Prevenire si Investigare a Coruptiei si Fraudelor din cadrul MAPN, generalul Gheorghe Cosneanu, ne-a declarat sec: "Noi ne-am facut treaba, altceva nu va pot spune". 
Surse din cadrul MApN ne-au declarat, sub protectia anonimatului, ca in realitate intarzierea s-ar fi datorat schimbarii puterii politice si incercarilor de musamalizare a scandalului.

Sursa: Romania Libera

MATRIXICĂ. FILE DE POVESTE.

Istorie. O parte din ea.


OFICIALĂ; PUBLICĂ

2000 – Vicepreşedinte, FCNA;
1990 - Ofiţer de Justiţie Militară;
1983-1990 Ofiţer - MAPN

 
NEOFICIALĂ; ADEVĂRATĂ

* Firma
Denumire noua: ROMLINE TRADING SA
* Sediul firmei
Modificare sediu social: localitate BUCUREŞTI SECTORUL 5,
 sect. 5 Aleea PLATANULUI, Nr.4, bl.A 46, ap.9

1995 - Cerere mentiune -      69944  din data  11.12.1995

* Persoane imputernicite:

1.  OPREA GABRIEL administrator
Cetaţenia:română;
Nascut(a) in FUNDULEA, CALARASI la data 01.01.1961;
Puteri DEPLINE ;
 
1994 - Cerere mentiune -       3722  din data  28.01.1994

- A suferit modificari urmatorul asociat/actionar:


  5. GABRIEL OPREA - existent
Aport subscris 0.00 ROL = 550000.00 ROL + 0 echiv.$
 Nr. actiuni / p.s.: 110
 Cota participare la beneficii / pierderi 55.0000 %

Extras din Statutul cadrelor militare

   ART. 30
  Ofiţerii, maistrii militari şi subofiterii în activitate au obligaţia de a nu efectua activitãţi care contravin demnitãţii, prestigiului şi normelor de comportare ce decurg din calitatea lor de cadre militare.
  Cadrelor militare în activitate le este interzis:
  a) sa îndeplineascã alte funcţii decît cele în care sînt încadrate, cu excepţia cumulului prevãzut de lege, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului apãrãrii naţionale;
  b) sa fie asociat unic ori sa participe direct la administrarea sau conducerea unor organizaţii ori societãţi comerciale, cu excepţia celor numite în consiliile de administraţie ale regiilor autonome şi societãţilor comerciale din subordinea Ministerului Apãrãrii Naţionale, din cadrul industriei de apãrare sau în legatura cu aceasta.

Coşmar... de găinar

"- Ştii, Svejk ce păţeşte ostaşul care în timp de război jefuieşte populaţia paşnică?
 - Moarte onorabilă cu pulbere şi plumb răspunse Svejk solemn.
 - Dumneata însă Svejkule meriţi, ştreangul, pentru că eşti cel dintâi care a început jaful.
 - Dumneata – zău dacă mai ştiu cum să-ţi spun – ai uitat de jurămînt.
 - Ah simt că îmi plesneşte capul….."
Jaroslav Hasek - Peripețiile  bravului soldat Svejk

Despre viata, opera si banii unui general păturicesc, făcut şi nu crescut.

Furând ouă din cuibare

Mic, mic dar se întrezărea deja profilul luminos al viitorului om de afaceri în Biţu!
Cu Mircică la remorcă dădeau iama prin cuibarele vecinilor alegeau ouăle cele mai frumoase, Biţu pe alea curate, Mircică pe alea mai cu găinaţ şi fuguţa, fuguţa se duceau la cooperativă unde le schimbau pe eugenii şi pe câteva ţigări Aroma pe care le trăgeau pe şest lângă haznaua din fundul grădinii să nu îi ghicească cineva.

De aici au început de fapt cu găinăriile care au continuat unul ajungând găinar şef la Purtătorul Ouălelor e partid şi primul boier întâlnit, pupat, ouat, îngrijit la grijanie cu grijă de Biţu, iar al doilea numărând ouăle lăsate de Biţu în păstrare şi ascunse cu grija prin pantalonii de sub tejgheaua sediului conspirativ din Calea 13 Septembrie, departe de ochii Postelnicului Adrian.

Din găinărie în găinărie au mai citit şi ei când dădeau alte întrebuinţări sferturilor de pagină din gazeta satului şi alegeau să se şteargă cu ştiuletele. Să fim şi noi intelectuali bă cum îi zicea Biţu lui Mircică. Şi tot citind ei pe apucate au priceput şi mai pe apucate.
Şi aşa au ajuns apucaţi.
Unul de vitejie muc-avalizată şi ar-doare militară de ajuns ditamai generalul, de la soare te poţi uita dar la steaua lui ba, iar al doilea lustragiu.
Neapucat de vreo lustraţie lustruieşte paharele locului cu pricina şi stelele lui Biţulică.

Postelnicul vai de el şi de ouăle lui făr număr, dar ajungem şi la acesta mai încolo.....

Frunză verde de gulie m-am născut cu Fu(n)dulie

Anul de groază 1961 incepe tragic la Fundulea.

1 ianuarie 1961 rămâne o zi de coşmar în viaţa satului dintre noroaie şi bălţi.
Nu vine nici poştaşul, lampa de gaz pălpăie prevestind parcă ceva îngrozitor în vreme ce pisicile se zburlesc spre uşa prin care străbate urletul lugubru al cânilor înfricoşaţi.Ce să fie?


Se naşte Gabiţă la ceas de taină la margine de tarla la Fundulea unde se termina harta, loc uitat de istorie aşa cum la gura sobei îşi aminteşte primarele... "Fundulea lipseste de pe harta Tarii Romanesti intocmita la 1700 de catre marele stolnic Constantin Cantacuzino, harta pe care apar circa 50 de asezari din judetul Ilfov."

Paguba odată produsă, puradelul şi-a trăit primii ani printre mormanele de bălegar, cenuşa de la gura sobei şi stoic ca un viitor oştean cu destinul însemnat cu creionul chimic şi proaspăt scuipat în frunte să îi poarte noroc. Mai tarziu de la scuipatura asta a rămas sireacul Biţu cu două manifestări post traumatice.

Primul constă în mişcări involuntare de a îşi curăţa fruntea şi părul de scuipaţi, gest mascat abil în anii postmaidanezi cu un pieptăn care de fapt a dus şi la porecla de gabi Fixativ. Al doilea e mai complicat dar a început să se manifeste ca o inclinaţie spre muzică deoarece Biţu se trezea din te miri ce cântand Steaua Sus Răsare. În mod sigur sireacul cânta de foame dar vrajitoarele din jurul sobei i-au prezis viitor strălucit şi carieră dacă nu de piatră atunci măcar militară. De aceea se tot visa el general încă de când muta tăvile la popota de la Capul Midia unde ajunse din foame şi nevoi.

Prolog

Io ciocoi şi primul meu boier de boier!

Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voieşte a se reorganiza, decât a da frânele guvernului în mâinile parveniţilor, meniţi din concepţiune a fi slugi şi educaţi într-un mod cum să poată scoate lapte din piatră cu orice preţ!...

Platon a zis, cu două mii de ani înainte de a lua noi pana în mână ca să descriem pe ciocoi, că un om, ca să poată deveni cetăţean onest, mai întâi de toate caută să fie născut bine, crescut în frica lui Dumnezeu, şi din copilărie până la maturitate să trăiască înconjurat de oameni virtuoşi şi drepţi.

Ciocoiul este totdeauna şi în orice ţară un om venal, ipocrit, laş, orgolios, lacom, brutal până la barbarie şi dotat de o ambiţiune nemărginită, care eclată ca o bombă pe dată ce şi-a ajuns ţinta aspiraţiunlor sale.

Pepiniera în care cresc aceşti inamici ai onoarei şi ai tuturor virtuţilor cetăţeneşti este mai totdeauna casa bogatului şi mai cu seamă a bogatului parvenit. Aci vine ciocoiul, umilit, şi cere a servi pe boierul pentru o bucată de pâine, o cameră de dormit şi un veştmânt ca să se apere de asprimea frigului.

În anii dintâi, aceste vulpi cu două picioare, care întrec în ipocrizie şi vicleşug pe cele cu patru picioare din fabulele lui Esop şi La Fontaine, petrec împreună cu servitorii cei îmbătrâniţi în păcate de tot felul, îi studiază cu cea mai mare atenţiune, încât la etate de douăzeci de ani, ei ştiu foarte bine cum se fură cloşca de pe ouă fără să cârâie; cu alte cuvinte, ştiu cât să fure de la aprovizionarea din toate zilele, cât de la aprovizionările cele mari, cât de la arendarea moşiilor şi alte mai multe tranzacţiuni ale casei boiereşti în care se află servind.

Ştim cu toţii că între slugile de la casele bogaţilor, ca în toate meseriile sociale, există o ierarhie oarecare. Ciocoiul, dar, îşi începe uneori cariera de la postul de rândaş, iar alteori de la lacheu ce se pune în coada trăsurii boierului; devine cu încetul sofragiu, apoi vătaf de curte, iar mai pe urmă se face şi el boier; şi cu toate că unii-alţii îi zic în deriziune boier făcut, copiii lui însă devin boieri şi fii de boieri.